Martie - simbolul unui nou început sau a unui sfârșit?


             Nu știu de ce, dar mi-a fost greu să scriu pe blog de când a început nebunia asta cu Coronavirus. Probabil nu mă ajută deloc știrile groaznice ce se tot dau prin mass-media. Nu e ceea ce aș vrea să apară aici.

             La începutul lunii scriam asta:

            "Ador luna aceasta căci e încărcată de motive pentru a zâmbi.
            Prima săptămână e superbă. Începe cu dăruirea de mărțișoare - simboluri ale vieții, ale iubirii, ale renașterii. Ador faptul că se păstrează această tradiție, chiar dacă uneori mărțișorul este înlocuit de flori. Nu mi se pare deloc o problemă. Niciodată parcă nu sunt prea multe flori pentru o femeie. Ador casa plină de flori. Și se pare că iar mi-am ales bine profesia căci gesturile frumoase încă se fac de către elevi. Nu contează niciodată prețul, ci valoarea afectivă a gestului, dăruirea din suflet a unui simbol.

           În această lună bărbații își amintesc să prețuiască și mai mult femeile, iar acestea parcă înfloresc ca florile primite. Devin parcă mai sensibili, mai emotivi, mai drăguți. :) Așa mai vedem și sensibilitatea din ochii lor. Aceștia se reîntorc către femei, dar și către mama lor care se topește în fața copilului sau a bărbatului/ a femeii ce a devenit al ei prunc."

            Azi mă gândesc la cât de repede se poate ruina totul, cât de ușor poți pierde totul.

            Suntem într-o perioadă critică a istoriei acestei țări, a vieții noastre, când trebuie să ne întoarcem către noi, către oamenii dragi și către Dumnezeu. Da, e momentul să avem credința că totul va fi bine, că totul se va termina și vom reuși să ne reinventăm, să renaștem din propria cenușă ca pasărea Phoenix.

            Sunt deja 17 zile de când stăm acasă. Școlile s-au închis. S-a decretat STARE DE URGENȚĂ la nivel național și mondial. Stăm în case și ne înspăimântă ideea că cineva drag nouă s-ar putea infesta cu acest virus - coronavirus.
       
          Am început de vreo 2 săptămâni să predau on-line pentru a fi sigură că elevii mei, mai ales cei din clasele terminale, au suportul necesar să se pregătească pentru examenele naționale. Acum vom vedea ce se va întâmpla și cu acestea dacă nu vom relua cursurile decât la sfârșitul lunii aprilie (cum se zvonește, vârful epidemiei fiind în aprilie).

          Gândul meu se întoarce mereu către cei dragi și îmi e teamă să nu pierd pe cineva drag în acest război cu virusul ucigaș. De aceea, haideți, oameni dragi, să stăm acasă și să ne protejăm cât se poate de mult! Nu e momentul să fim "eroi" cu viețile noastre sau cu ale celor din jur!

       Haideți să ne implicăm în strângerea de fonduri pentru spitale și pentru lupta împotriva acestui virus, pentru viețile medicilor, a tuturor cadrelor medicale, și ale noastre! Haideți să facem ceva bun pentru noi și pentru ai noștri, pentru familie, rude, prieteni, cunoștințe, pentru țara noastră!

     

Comentarii

Trimiteți un comentariu