Noaptea dintre ani

                                 
                          Anual, intre Craciun si Revelion, aparea intrebarea : "Si...ce faci  de Revelion? Unde te distrezi in noaptea dintre ani?" . Apoi apar gandurile : "De ce nu m-am organizat mai devreme?"  Poate trebuia sa fac de luna trecuta o rezervare si asa scapam de stresul asta. Dar cu copilul ce facem? Cu cine il lasam?"
                          Asa s-a intamplat si anul acesta. Ai mei parinti au plecat la munte cu niste prieteni de-ai lor, ne-au invitat si pe noi, dar noi voiam sa dansam, voiam gasca noasta. Numai ca gasca noastra s-a stricat cand noi ne-am mutat in Bucuresti. Ne-au ramas prieteni, dar ne vedem mai rar si nu ne puteam autoinvita. Asa ca, am hotarat sa plecam acasa. Ne invitasera vecinii nostri cu care ne-am imprietenit si datorita copiilor care sunt cei mai buni prieteni (Stes si Sasaia - asa isi spun unul altuia), dar nu vorbisem nimic cu ei.  Deci, in ziua de 31 decembrie ne-am pornit catre casa, cu regretul ca parca ar fi trebuit sa mai fi ramas alaturi de parinti cateva zile din ianuarie. Nu era nimeni parca pe autostrada, chiar si centura Bucurestiului era mai libera ca niciodata. Toata lumea se pregatea de marea petrecere de Revelion. Numai noi bantuiam pe strazi cu gandul de a ajunge repede acasa sa facem ordine, sa ne organizam rapid si sa ne asteptam invitatii.
                      Zis si facut, am facut cei aproape 250 de km catre casa cu gandul ca iar vom sta ca mosii acasa. :))))  Cum sunt o buna organizatoare de evenimente, (si foarte modesta, nu?) am experienta din tinerete cand aveam o gasca mare de prieteni cu care ieseam des prin toate partile orasului sau ale tarii, am planificat totul prin telefon cu vecina mea draga, Geo. Au venit si finutele, cu copiii si noi, am fost 9 petrecareti care s-au bucurat sa alunge anul 2019 cu speranta ca 2020 va fi mai bun si ne va aduce mult mai multe bucurii, sanatate, noroc si fericire.
                      A fost primul an in care m-am bucurat ca pot alunga anul vechi. 2019 a fost prea incarcat, prea stresant pentru mine. Parca am scapat de o piatra mare pe care o caram de mult in spate. Parca m-am eliberat dintr-o cusca care ma apasa prea tare. Probabil planul de a avea mai multa grija de mine si de a invata sa ma eliberez de greutatile sufletesti, m-au determinat sa nu fiu nostalgica din cauza trecerii timpului si sa privesc spre viitor cu increderea ca va fi mult mai bine, ca fericirea depinde doar de mine si ca oamenii care vor sa imi fie alaturi o vor face pana la final, iar ceilalti de vor sa coboare la urmatoarele statii, vor alcatui doar trecutul. Uneori e bine sa invat sa renunt la anumite lupte care nu pot fi castigate sau care nici nu imi apartin. Am luptat mereu in viata pentru cei din jur, am muncit si am luptat mult ca sa ajung unde sunt. Sunt o luptatoare, mereu voi fi, dar nu pentru orice sau pentru oricine.
                 Noaptea dintre ani petrecuta acasa alaturi de acesti prieteni dragi s-a dovedit a fi cea mai buna alegere. Am mancat un gratar facut de baieti. Ne-am bucurat alaturi de copii de artificii, la cumpana dintre ani. Am inchinat 1-2-3 pahare dintr-o sampanie delicioasa de Husi. Copiii au dormit imediat dupa 12 pm (cei mai mari) si asa am putut sa ne distram si noi cu glume si jocuri de carti pana dimineata. "Visinata de doamne" a fost delicioasa, la fel si cheesecake-ul pe care l-am facut in primele ore de pe 1 ianuarie. Totul a fost mai bine decat ne imaginam ca poate fi caci am avut o companie placuta.
                 In dimineata primei zile din an ne-am trezit cu gangurit de bebelus. Finuta ne-a readus zambetul pe buze cu ochisorii ei ca un cer senin de vara, cu fetisoara ei dulce. Eram franti, dar nu conta caci zambetul ei sterge tot ce e rau din mintea celui ce o priveste. Eu sunt topita dupa ea caci e putin si a mea, in fata lui Dumnezeu. Si cum mi-am dorit mereu o fetita, Dumnezeu mi-a trimis-o prin ea.
                  Deci am inceput frumos acest an, alaturi de cativa dintre oamenii mei dragi. Uneori cele mai bune clipe sunt cele neplanificate, nici nu conteaza unde sunt, conditia este sa fii alaturi de cei ce te iubesc si te vor aproape. Aceasta idee mi-a amintit de un citat citit azi pe poetii-nostri.ro : "Orice loc de pamant poate fi un colt de Rai, daca avem cu cine imparti iubirea."

                                                                                                                                     

Comentarii

  1. Noi am fost la niste prieteni chipurile pt doua ore, dar au trecut sase.

    RăspundețiȘtergere
  2. Chiar a fost un Revelion reusit. Admir foarte mult spontaneitatea ta! Noi ne-am simtit foarte bine in compania voastra. A fost palpitant la cumparaturi cu cateva ore inainte de Revelion, dar am avut noroc si am luat tot ce ne-am propus. Totul a iesit pe cinste, nu a fost nici un Rev ca la 18 ani ca au prioritate piticii din viata noatra acum, insa nici de babalaci nu a fost. Inca ma mai gandesc la visinata de doamne si cheesecakeul tau😂 Ii multumesc Domnului ca va scos in calea noastra! Sunteti oameni deosebiti si ma bucur nespus de mult de prezenta voastra! Sa o facem lata si la munte acum!😁😘🤗🥂🍾🎉🎉🎉

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu