Iarnă ca-n povești

             De aseară s-a anunțat cod portocaliu de ninsori și viscol. În unele județe a fost chiar cod roșu. Codurile acestea au început să mă sperie căci acum câțiva ani au lăsat oameni fără case și mult prea multe lacrimi în urma lor chiar într-una din localitățile unde am predat pentru câțiva ani buni și de ai cărei oameni m-am lipit emoțional.

            Dar de data aceasta acest cod portocaliu a adus zăpada pe care mi-o doream atât de mult în  ziua de Crăciun sau măcar în vacanța de iarnă. Ninsoarea a depus zăpadă de aproape jumătate de metru în curte și a creat un peisaj superb.

         
       Mi-am amintit de zilele frumoase de iarnă din copilărie și m-am bucurat de zăpadă alături de Ștefan.

       El a alergat pisicile prin zăpadă, m-a ajutat să dezăpezesc mașinile și drumul din fața casei. Bineînțeles că nu a avut prea multă  răbdare în sanie, dar s-a tăvălit bine prin zăpadă ca nu cumva să dispară mâine. A aruncat Monster Track-urile (de care e tare mândru de ne repetă de 50,000 de ori pe zi acest cuvânt)  prin mormanele de omăt afânat și apoi săpa repede și speriat ca nu cumva să nu dispară mașinuțele.

      Mă simt norocoasă că am avut această zi liberă și am reușit să ne bucurăm de codul portocaliu de ninsoare din februarie 2020. De data aceasta avertizarea a adus și ceva bun - multă bucurie de copil în inimile noastre.